Pătimirea și Învierea lui Cristos. Meditații pentru Săptămâna Mare și Ziua Învierii

Cartea Părintelui Eugen Popa, deși poartă un titlu care ar face cititorul să creadă că se referă strict la parcursul lui Isus din Săptămâna Mare, culminând cu Învierea, este potrivită pentru oricare alt moment din calendar sau din pelerinajul vieții creștinului, grație tematicii spirituale ample, ce atinge, inevitabil, toate componentele identității creștine. Ea se naște din punerea împreună a meditațiilor alcătuite de autor de-a lungul a cinci ani (1993-1997) și oferite ca sprijin spiritual pentru Postul Mare. Temele abordate sunt privite din mai multe perspective și aproape fiecare afirmație este copios ilustrată prin trimiteri la cuvintele Scripturii sau la ale unor sfinți. (…)

Parcurgând meditațiile Părintelui Eugen acum, la aproape 30 de ani distanță de la scrierea lor, le-aș împărtăși, celor care nu l-au cunoscut personal, că figura lui ascetică, „plină” de modestie, discreție și deloc viguroasă, „sprijinită” de un trup înalt și slab, cu o voce strivită, șoptită aproape, dar tenace, dobândește brusc acum timbru și volum nebănuit, de la convingerea și soliditatea cu care ne oferă re-cunoașterea credinței noastre, spre a ne spori bucuria apartenenței la Biserica Lui. (pr. Cristian Langa)

Părintele Eugen Popa s-a născut în 26.02.1913 la Hășdate (Turda). În perioada 1930-1936 urmează studiile teologice la Roma, obținând licența în teologie și doctoratul în morală. În 1935 este hirotonit preot celibatar, iar în 1940 devine profesor la Academia de Teologie din Blaj. În octombrie 1948 este arestat de către autoritățile comuniste, iar între 1950-1955 este întemnițat la închisoarea din Sighet, fără să fie oficial judecat. După eliberarea din închisoare își continuă misiunea de preot în clandestinitate. Din anul 1990 devine profesor de morală și rector (1990-2000) la Institutul Teologic „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca. Moare în 30 martie 2005.